pentru inceput...eu

O noua zi!O noua zi trecuta..si parca iar simt ca n'am facut nimic folositor.E un lucru ce mi se intampla destul de des..am aceasta senzatie ca zilele trec fara sa fac ce trebuie,insa nici eu nu stiu incotro trebuie sa ma indrept si unde trebuie sa ajung.Sau poate nu destinatia e importanta,cat drumul parcurs,si nu conteaza scara pe care o urci,ci treptele pe care pasesti.Legat de trepte,imi aduc aminte de scarile blocului meu,pe care le coboram in viteza pe cand eram copil.Exista o anumita treapta,diferit colorata de celelalte,pe care nu trebuia niciodata sa o calcam.Spuneam ca este o treapta ghinionista.Nu imi amintesc de unde ne venise ideea,dar totusi respectam cu sfintenie regula asta.Asa si cu "scara" vietii mele,poate o urc,uitand sa ma feresc de acea treapta.Si acea treapta se tot repeta,la nesfarsit,si uite asa sunt obligata sa cobor si sa o iau de la capat.Si o sa ma intrebati acum de ce nu iau liftul?:)) mda...pai pentru ca liftul nu reprezinta nimic,nu imi ofera satisfactia urcarii treptelor...ma ajuta sa nu obosesc si astfel ajung sus odihnita dar suparata pe faptul ca nu am invatat nimic,ca nu am muncit,ca am pierdut timpul...grabindu'ma.