Muzee....peripetii....fericire:D:D

Vremea de ieri: torida.soarele: dogoritor.mirare: nu suntem nicidecum in luna lui cuptor.eu si el: topiti dar dornici sa facem ceva deosebit.Incepem sa ne interesam ce muzee sunt deschise duminica.O simpla cautare pe net si ne atrage atentia: M.N.A.C.
Muzeul national de arta contemporana.
Pornim intr'acolo si odata ajunsi in fata sa(acesta se afla in incinta Palatului Parlamentului, aripa E4, intrarea prin Calea 13 Septembrie) urcam acele scari marete si observam sala.Una extrem de imensa.O aglomeratie de nedescris.De parca tot Bucurestiul gasise adapost tocmai acolo.Nici nu apucam sa salutam portarul ca suntem luati ca pe sus de o doamna care ne spune:"hei,hei..pe aici,va rugam!!!Nu puteti intra fara ecusoane!!!Poftiti..le aveti aici!Puneti bagajele acolo pentru a trece prin filtrul de protectie.."Eu ma uit la ecuson,apoi la el si spun:"Cred ca ceva nu e in regula".Pe acel ecuson scria ceva de genul: "Coordonator de Constructie".Ii spunem portarului ca noi cautam muzeul,iar el,de parca noi am fi gresit,ne da replica:"Vaii..acelea nu sunt pentru dvs.Fiti atenti!!Muzeul este langa".Nici nu l'am putut saluta pentru ca imi inabuseam un ras teribil,care de altfel a izbucnit cand am iesit.Stateam si imi imaginam ce ar fi fost daca am fi intrat in pielea personajelor,sa dam indicatii pe acolo,sa facem pe intelectualii..Daca as mai trai o data asta cred ca m'as incumeta sa vad ce iese:))))
Lasand asta deoparte,ajungem in sfarsit la muzeu.La prima vedere,obiectele expuse sunt departe de a'ti stimula uimirea....Dar cu putina strofocare( caci explicatiile fiecaruia sunt scrise in franceza)descoperi chestiuni extreeeemmmm de interesante,cum ar fi: generatoare de oxigen,niste dispozitive de pus pe casa,ce capteaza lumina solara si produc energie prin intermediul vantului,vase ce isi schimba forma in functie de tonalitatea vocii..si multe altele.Ce le lipseste?Un ghid.Cred ca ar avea mai multi vizitatori,daca oamenilor li s'ar explica pe indelete ce poate face fiecare "dracie" expusa acolo.
Asadar,daca sunteti dornici sa vedeti chestii deosebite,muzeul va asteapta cu bratele deschise:D:D
Precizare: Evitati intrarea din dreapta,caci cine stie peste ce job'uri cu ecusoane dati!!!:))))
Ceva frumos intamplat azi: am luat 9.50 la licenta!!!!:D:D:D
Ceva si mai frumos pe ziua de azi: fericirea mea a implinit varsta de 8 luni!!!!:X:X:X:X

simti,meriti,crezi,gasesti

Cand simti ca ceea ce te inconjoara nu e ceea ce meriti,cand la intinderea mainii tale nu simti nici o forta care sa te ridice,cand simti ca nici cea mai fina adiere de vant nu evita sa'ti rascolasca parul,cand orice privire ai oferi si tot ceea ce vezi sunt doua sprancene incruntate,NU te opri.NU e acolo ceea ce cauti.Nu acolo sunt de fapt razele intens cautate.Ridica'te deasupra norilor si umple-te pana in maduva oaselor cu energia solara.Abia acolo gasesti pacea,linistea,dragostea.Pentru ca orice lucru bun necesita sacrificiu,truda dar mai presus de toate,incredere.Nu te opri din drum pentru acea mica pietricica ce ti'a crapat parbrizul,doar ai o luuunga sosea in fata iar rasplata unei asteptari e intotdeauna nemasurata.Si tine minte un lucru:"nimeni nu te poate face sa te simti slab atata timp cat tu nu esti de acord cu asta".

kata & olivia's signature

Azi se implinesc 6 luni de cand zambesc alaturi de niste ochisori albastrii.Se implinesc 183 de zile in care pe cer nu au existat nori.Si daca au existat,au trecut pe langa noi,mirandu'se cat suntem de fericiti.S'au scurs 26 de saptamani cu 7 zile de duminica ,fiecare.Am strabatut un drum de miliarde de secunde,cu un zambet vesnic expus la vedere.Dar la fiecare cotitura ni s'a oferit cate un dar.Pentru inceput am primit un breloc,ca mai apoi sa ni se ofere cheile:cea a respectului,a rabdarii,a incredererii si cea a prieteniei.Iar azi ne uitam un urma si realizam ca ,fara a ne folosi vreunul din cele 5 simturi,am reusit sa deschidem fiecare usita ,dintr'o prima incercare.De astazi inainte insa,vom primi pensule si culori,pentru a putea reprezenta din punct de vedere cromatic fiecare lucru invatat.Sa nu va mirati daca in curand se va contura pe cer un..curcubeu:)

Cosminei ii arde de leapsa.....Mi s'a parut destul de interesant,insa nu m'am descurcat cine stie ce,deci meritele ii apartin...Tema merge mai departe catre voi.

Go to Wikipedia. Hit “random” or click here. The first random Wikipedia article you get is the name of your band.

Go to “Random quotations” or click here. The last four or five words of the very last quote of the page is the title of your first album.

Go to Flickr and click on “explore the last seven days” or click here. The third picture, no matter what it is, will be your album cover.

Use Photoshop or similar to put it all together.

Have fun!!!

Noi doi

O zi mult asteptata.Un soare ce si'a intors fata catre noi,zambindu'ne.Un vant care tine neaparat s

ne ravaseasca parul.Amandoi,desculti,nepasandu'ne de iarba uda si de praf..Alergam,chiuim,ne imbratisam si zambim.Sper sa tinem intotdeauna minte asta:sa zambim.Sau macar unul din noi sa o faca,caci celalalt se va lasa contaminat.Cum nimic nu e vesnic,se apropie seara,se lasa racoarea,se instaleaza oboseala,dar noi suntem tot acolo,la fel de veseli,privind asfintitul,darele lasate de avioane pe cer.Intinsi pe pamantul rece,intr'o relaxare totala,nu ne ramane de facut decat sa numaram gâzele ce au renascut odata cu venirea primaverii.Poate ca si ele au asteptat la fel de mult si acum se bucura impreuna cu noi..

pentru tot..

pentru tot ce inseamna special..pentru acei oameni care stau alaturi fara sa'si spuna nimic prin viu grai,pentru cei ce stiu sa se bucure de fericirea altora,pentru prietenii care dureaza dincolo de orice,pentru cei ce stiu ca cele mai frumoase lucruri in viatza sunt gratuite.pentru batranii care se plimba prin parc tinandu'se de mana,facand in ciuda timpului.pentru curajul copiilor,ale caror inimi nu au cunoscut inca ura si minciuna.pentru rasul lor ce poate fi provocat cu atat usurintza.pentru mamele ce'si educa fiii cu atat de multa dragoste si daruire.pentru cei ce'si inchina viatza unei pasiuni.pentru aceia ce lupta pentru a ramane neschimbati.pentru cei ce traiesc in singuratate,departe de civilizatie si isi impartasesc emotiile cu natura.pentru tine,scumpul meu,cel ce mi'ai trimis acesta piesa...

note MuzIcale

M'am concentrat adeseori pentru a vedea ce se afla ascuns in jurul meu.Si am descoperit.Insa cati oameni fac asta?Cati oameni lupta pentru a fi fericiti?Cati oameni traiesc in prezent?Am auzit de nshpe mii de ori treaba asta cu traitul in prezent.Mi se parea o prostie.Imi spuneam:da ce rost are sa ma stresez atat,sa ma concentrez atat,dar alta treaba nu am?si tocmai....nu aveam alta treaba..sau aveam ceva ce nu trebuia sa ma preocupe la acel moment..Am incercat dimineata,in drum spre serviciu sa nu ma gandesc la problemele ce urmeaza,sau la ce am de facut,ci doar sa ascult sunetul strazii.Atat.Pentru ca orice are un sunet,un cantecel,o melodie.E compusa de noi toti,ca parti ale universului.Sunt eu,ce pasesc intr'un ritm alert,cu tigara in gura si sprancenele un pic incruntate,esti tu,cel ce treci in viteza pe langa mine,cu mainile in buzunare,este ea,care vorbeste la telefon,destul de tare incat sa poti afla cum ii va decurge ziua,este un altul,intr'o masina la stop,claxonand de zor,vecinul de alaturi ce iese cu cainele la "plimbarea" de dimineata,este tanti care tocmai a coborand sa isi ia paine si o intalneste pe cucoana x.Sunt eu,care incerc sa imi inseninez privirea si sa mai scot un pic de fum.....privindu'va si dorindu'mi sa ingropati grijile de zi cu zi,sa fiti mai senini si sa nu va mai grabiti catre ceva care oricum va asteapta.Ziua de maine nu va intarzia niciodata sa vina,importanta e usa pe care isi face aparitia,iar cheia e la tine;)

Schimb ceva

Am atatea in acest capsor..incat mi'e greu sa le ordonez si sa le expun.Sunt fericita cand se intampla lucruri neasteptate.Sunt fericita cand pot sa ajut.Ma simt inutila cand creez ceva doar pentru mine,cand ma lupt(chiar si corect) sa imi fie mie bine.Ce rost are sa imi fie mie bine cand in jur sunt fete triste?sau cum mi'ar putea fi bine privind acei ochi tristi?Nici eu nu pot fi mereu toata numai un zambet.Ar insemna ca nu traiesc.Dar,pe cat posibil,incerc sa impart bucurie celor din jur.Vreau sa cred ca pot schimba ceva!!!

Paris,esarfa,scrisori.

Am vrut sa ma mut,sa parasesc acest loc in favoarea concurentei.Voiam sa schimb ceva,sa nu mai vad zi de zi aceeasi fata,dar urmand sfatul unui prieten,m'am oprit.Da,despre blog e vorba.Sunt ca un batran,care de'a lungul vietii aduna tot felul de lucruri si odata cu trecerea timpului,ii e greu sa se mai desparta de ele.Si aduna si tot aduna...ma rog.Astazi m'a impresionat ceva.Ma aflam la munca in fatza unei cliente.O clienta ciudata,cu o tunsoare,sa zicem,iesita din comun,cu un ruxac imens,de parca tocmai urma sa'si planteze cortul si cu o geanta transparenta.Ehh..tocmai acea geanta transparenta conteaza,caci a lasat sa se vada in ea trei lucruri: o carte despre Paris,o esarfa si niste scrisori.La prima vedere poate suna ciudat,caci nu pe oricine emotioneaza astfel de lucruri.Insa eu m'am lasat prada gandurilor si mi'am imaginat'o calatorind prin lume cu esarfa la gat,citind carti frantuzesti si trimitand scrisori.Cine mai trimite scrisori in ziua de azi?Ei bine,da,clienta mea o face:)

vechii pantofiori

Mi'am abandonat vechii pantofiori.M'au adus pana aici,acum sunt nevoita sa ii descaltz si sa iau altii.Mi'au fost buni tovarasi de drum,insa nu mi'au ferit talpile de durerea provocata de pietre.Mi'au indrumat pasii,au ales ei drumul in locul meu cateodata si desi i'am contrazis de nenumarate ori,am aflat ca o scurtatura nu te ajuta sa castigi timp.Acum ii parasesc si fac cunostinta cu cei noi.Ce imi rezerva ei nu stiu...dar am inceput bine:)

Nimic

Am o foarte mare curiozitate:ati pus vreodata suflet in ceva fara sa cereti absolut nimic in schimb?nu iau in calcul raspunsurile referitoare la relatii interumane,indiferent de natura lor.Ma refer la acel sentiment de daruire totala fata de ceva...un ceva din partea caruia sa fiti siguri ca s'ar putea sa nu primiti niciodata nimic in schimb.Dar sa aveti in cap ideea ca asa trebuie si punct.In general,cam toti asteptam ceva.Orice nimik,orice rasplata,cat de mica atunci cand facem o fapta ...frumoasa,sa'i spunem.Ne limitam la chestia aia cu:nici o fapta buna nu ramane nepedepsita.Dar de ce nu ne putem rasplati singuri?Sa fim multumiti noi de noi insine!?Ca pana la urma asta conteaza,sa fi tu impacat cu tine.Doar iti esti cel mai mare admirator si cel mai inrait critic:)

intrebarile zilei

Sa iubesti punand intrebari sau sa te intrebi daca iubesti?sa iei lucrurile ca atare sau sa te apuci de sapaturi?sa privesti petalele unei flori sau sa'i cauti spinii?sa fi sigur pe ceea ce nu exista inca sau sa te temi de ceea ce ai?sa ai puterea sa taci cand vrei sa spui ce te doare sau sa iti mediatizezi nefericirea?sa intorci zambetului un zambet sau o incruntare?sa dansezi pe sunetul lumii sau sa te cufunzi in tacerea regretelor?

O alta zi de luni

Se sfarseste saptamana.Odata cu ea...ma sfarsesc si eu.Ma gandesc cu teama ca de maine incepe o alta zi de luni.Alte suparari,aceeasi ochi la fel de umezi.Dar poate sub alt cer,mult mai senin:) Am deseori impresia ca supararea ma va depasi.Apoi ceva imi spune sa nu ma grabesc sa trag concluzii.Ironic....