Noi doi

O zi mult asteptata.Un soare ce si'a intors fata catre noi,zambindu'ne.Un vant care tine neaparat s

ne ravaseasca parul.Amandoi,desculti,nepasandu'ne de iarba uda si de praf..Alergam,chiuim,ne imbratisam si zambim.Sper sa tinem intotdeauna minte asta:sa zambim.Sau macar unul din noi sa o faca,caci celalalt se va lasa contaminat.Cum nimic nu e vesnic,se apropie seara,se lasa racoarea,se instaleaza oboseala,dar noi suntem tot acolo,la fel de veseli,privind asfintitul,darele lasate de avioane pe cer.Intinsi pe pamantul rece,intr'o relaxare totala,nu ne ramane de facut decat sa numaram gâzele ce au renascut odata cu venirea primaverii.Poate ca si ele au asteptat la fel de mult si acum se bucura impreuna cu noi..

pentru tot..

pentru tot ce inseamna special..pentru acei oameni care stau alaturi fara sa'si spuna nimic prin viu grai,pentru cei ce stiu sa se bucure de fericirea altora,pentru prietenii care dureaza dincolo de orice,pentru cei ce stiu ca cele mai frumoase lucruri in viatza sunt gratuite.pentru batranii care se plimba prin parc tinandu'se de mana,facand in ciuda timpului.pentru curajul copiilor,ale caror inimi nu au cunoscut inca ura si minciuna.pentru rasul lor ce poate fi provocat cu atat usurintza.pentru mamele ce'si educa fiii cu atat de multa dragoste si daruire.pentru cei ce'si inchina viatza unei pasiuni.pentru aceia ce lupta pentru a ramane neschimbati.pentru cei ce traiesc in singuratate,departe de civilizatie si isi impartasesc emotiile cu natura.pentru tine,scumpul meu,cel ce mi'ai trimis acesta piesa...

note MuzIcale

M'am concentrat adeseori pentru a vedea ce se afla ascuns in jurul meu.Si am descoperit.Insa cati oameni fac asta?Cati oameni lupta pentru a fi fericiti?Cati oameni traiesc in prezent?Am auzit de nshpe mii de ori treaba asta cu traitul in prezent.Mi se parea o prostie.Imi spuneam:da ce rost are sa ma stresez atat,sa ma concentrez atat,dar alta treaba nu am?si tocmai....nu aveam alta treaba..sau aveam ceva ce nu trebuia sa ma preocupe la acel moment..Am incercat dimineata,in drum spre serviciu sa nu ma gandesc la problemele ce urmeaza,sau la ce am de facut,ci doar sa ascult sunetul strazii.Atat.Pentru ca orice are un sunet,un cantecel,o melodie.E compusa de noi toti,ca parti ale universului.Sunt eu,ce pasesc intr'un ritm alert,cu tigara in gura si sprancenele un pic incruntate,esti tu,cel ce treci in viteza pe langa mine,cu mainile in buzunare,este ea,care vorbeste la telefon,destul de tare incat sa poti afla cum ii va decurge ziua,este un altul,intr'o masina la stop,claxonand de zor,vecinul de alaturi ce iese cu cainele la "plimbarea" de dimineata,este tanti care tocmai a coborand sa isi ia paine si o intalneste pe cucoana x.Sunt eu,care incerc sa imi inseninez privirea si sa mai scot un pic de fum.....privindu'va si dorindu'mi sa ingropati grijile de zi cu zi,sa fiti mai senini si sa nu va mai grabiti catre ceva care oricum va asteapta.Ziua de maine nu va intarzia niciodata sa vina,importanta e usa pe care isi face aparitia,iar cheia e la tine;)