Nimic

Am o foarte mare curiozitate:ati pus vreodata suflet in ceva fara sa cereti absolut nimic in schimb?nu iau in calcul raspunsurile referitoare la relatii interumane,indiferent de natura lor.Ma refer la acel sentiment de daruire totala fata de ceva...un ceva din partea caruia sa fiti siguri ca s'ar putea sa nu primiti niciodata nimic in schimb.Dar sa aveti in cap ideea ca asa trebuie si punct.In general,cam toti asteptam ceva.Orice nimik,orice rasplata,cat de mica atunci cand facem o fapta ...frumoasa,sa'i spunem.Ne limitam la chestia aia cu:nici o fapta buna nu ramane nepedepsita.Dar de ce nu ne putem rasplati singuri?Sa fim multumiti noi de noi insine!?Ca pana la urma asta conteaza,sa fi tu impacat cu tine.Doar iti esti cel mai mare admirator si cel mai inrait critic:)